În momentul de faţă România este contributor net la UE. Din 2007 până în 2012, România a vărsat la bugetul UE 7 miliarde de euro şi a primit puţin peste 1 miliard de euro (Business24.ro, 30 mai 2012). Aşa numitele "proiecte europene" sunt, de fapt, proiecte româneşti, cu bani româneşti, triate de birocraţia de la Bruxelles. Trebuie să recunoaştem, ruşii nu au reuşit niciodată să prezinte vreun proiect de succes făcut cu bani româneşti ca fiind al lor, în dictatura comunistă.
Regionalizarea (III). Graba strică treaba
Graba strică treaba ar putea fi de bun augur de data aceasta. Făcută pe genunchi, federalizarea României (scopul probabil al regionalizării) va sta de la bun început sub semnul lui Păcală. Este vorba de graba de a pasa suveranitatea naţională direct Bruxelles-ului, după cum declară chiar ministrul care păstoreşte regionalizarea.
 |
| "Mă întreb uneori dacă a fost bine că am intrat în această Ligă europeană" - susţinându-i "drepturile speciale în minerit", "concesiunile petroliere", "complicaţiile internaţionale" (Punch, 11 sept. 1935) |
- GRABA: "Cum justitică Dragnea această grabă de a avea regiuni până la sfârşitul acestui an? "Cel târziu în decembrie trebuie să fie funcţionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale şi preşedinţii sau guvernatori, cum se vor numi. Dorinţa este ca regiunile administrative înfiinţate să devină partenere direct cu Comisia Europeană."
- avem PROMOTERI: "Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale - desemnat de premier să se ocupe de proiectul regionalizării - s-a întâlnit ieri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim, iar tema de discuţie a fost: cum ar putea beneficia România de expertiza Germaniei (stat federal) în materie de regionalizare?"
- ARGUMENT? Dragnea recunoaşte că regionalizarea va slăbi statul, "centralizat" - se grăbeşte să adauge ministrul, ca şi când acesta ar fi un dinozaur scăpat pe străzile oraşului, istoria care a condus la apariţia acestuia fiind inutilă. Regionalizarea ar aduce următoarele "beneficii" societăţii: "Vor pleca competenţe de la nivelul Guvernului către regiuni, în special competenţe de dezvoltare regională [tautologie]. De asemenea, procesul de descentralizare a competenţelor de la nivel ministerial către regiuni şi judeţe va determina o subţiere a personalului la structurile deconcentrate din judeţe şi, automat, şi la ministere personalul se va diminua." (Ziarul Financiar, 2 feb 2013)
Puţin context. Mai întâi, România devine Republica FMI
Întotdeauna contextul developează calitatea bună sau rea a unui proiect. Aşa cum cuţitul este un excelent instrument de bucătărie, acesta poate fi şi o armă. Regionalizarea, din punctul nostru de vedere, este un proiect care va pune punct unui ciclu de sfert de secol de slăbire a societăţii şi statului român. Este rezultatul unui stat incompetent care, pe acest fond, a slăbit societatea, neîndeplinindu-şi funcţiile instituţionale. Vin acum nişte deştepţi care spun că tocmai pentru statul e slab şi ineficient, trebuie ... fragmentat (slăbit şi mai mult). Cum opiniei publice nu-i plac (încă) proiectele de diminuare a României, oricât de nemulţumită ar fi de guverne, toată discuţia este ambalată într-un mesaj privind "eficientizarea" statului, "modernizarea" acestuia etc.
"Puterea de la Bucuresti este cel putin complice la o manopera sistemica de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a impins la decizii politice gresite, ale caror efecte sunt tradarea de tara, in varianta subminarii economice si a stirbirii suveranitatii si independentei politice, urmare a aservirii fata de organizatii straine. Desi anticipam lipsa vointei politice de a scoate adevarul la lumina legii, este bine sa se stie ca faptele ce urmeaza pot fi cuantificate penal cu detentia pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Astfel, la momentul actual, anul 2012, diferenta dintre datele macroeconomice reale si cele facute oficial publice (dupa "prelucrarea" de catre BNR, Ministerul Finantelor Publice, Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza) a ajuns, pe calea adancirii diferentei, mentinuta in mod voit, dintre capacitatea administrativa macroeconomica si capacitatea de evolutie a economiei reale si pe calea efectelor dezvoltarii economiei reale, la dimensiuni considerabile. Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu circa 20 la suta (PIB real = PIB comunicat public + 20%).
Aceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesara pentru a se demonstra, pe baza de date false, ca Romania are nevoie de imprumuturi internationale" (einformaţii.ro, 5 martie 2012, Cotidianul, 10 ian. 2013).
Nu avem decât să răsfoim ziarele. Orice pas făcut de guvernările din 2008 încoace s-a făcut "prin consultarea FMI".
Bun, din 2009, România a devenit Republică a FMI (vezi Lista orientativă de la Referinţe; prin fixarea preţurilor şi salariilor de către FMI România a încetat să fie o economie de piaţă). În paralel, începe procesul de federalizare.
Al doilea pas: diminuarea conştiinţei spaţiului şi a destinului comun
Prin manual, presă de opinie "civică" şi enciclopedii. Prin instituţiile care le gestionează. Acestea le putem numi fundaţii şi organizaţii pentru o societate slăbită. Acestea au inundat spaţiul public cu "studii" şi "analize", "lucrări ştiinţifice" despre "miturile [presupus comunistoide ale] românilor", primitivismul simţului comun al acestora, ţintind inclusiv dorinţa firească de unire cu românii din Basarabia - românii fiind consideraţi "populaţii de pe ambele maluri ale Prutului". Populaţiile, spre deosebire de popoare, sunt doar entitatăţi statistice, nu au voinţă naţională. Prin delegitimarea rosturilor elementare ale societăţii - românii sunt venetici şi intoleranţi, creştinismul şi familia sunt elemente de retard istoric, aceste fundaţii ale slăbirii societăţii au promovat o istorie inversă. Prin aceasta nu doar că au denaturat sensul polemicilor sociale - în loc să avem discuţii pe proiecte, am discutat cai verzi pe pereţi, dar au şi inversat marile valori: a fi român e o ruşine în opinia fundaţiilor pentru o societate slăbită. Urmarea firească este că statul nu are fundament. El oricum este dominat de urmaşii celor aduşi de URSS în 1944, care au băgat în puşcării infrastructura viitorului naţional. Dar, prin delegitimarea românescului, însăşi ideea de stat român este sortită anihilării în mentalul public. Cunoaştem teoria statului minimal. Dar statul minimal poate fi foarte bine un stat puternic, după cum o demonstrează thatcherismul britanic. Nu facem confuzia dintre statul minimal şi statul slab, care nu este apt să-şi îndeplinească funcţiile elementare, acela de a asigura dreptul la muncă, educaţie, sănătate, ordine şi siguranţă, care este incapacitat să-şi administreze teritoriul chiar în centrul ţării. Şi atunci când încearcă, e învinuit de fundaţiile pentru o societate slăbită de ... naţionalism.
Nici un mecanism al dependenţei nu se ţine doar prin circuitele financiare. Lumea se poate trezi. Iese în stradă, aruncă cu cocktailuri Molotov, în fine, nu e obligatoriu. Islandezii s-au descurcat mai bine decât grecii (care, într-adevăr, au abuzat de instrumentul respectiv în loc să-şi vadă de treabă).
Revenind, este vorba de legea educaţiei nr 1 din 2010 care consacră blocajul mental indus prin şcoală. Curricula ineptă, birocratizarea procesului de învăţământ, umilirea materială şi psihologică a profesorilor, confuzia rolurilor dintre elev şi profesor, exacerbarea iredentismului în zonele în care statul român a pierdut de facto controlul asupra sistemului etc. În loc să gestioneze reformele Bologna, iniţiate în 1999, dar aplicate de România printre primele, din 2003-2004, legea lui Funeriu garantează producţia de oameni fără orientare socială, demnitate civică şi naţională. Mai exact, producţia de cetăţeni a României s-a oprit odată cu noua lege a învăţământului. Dacă mai apare unul pe ici pe colo, e un efect neintenţionat. Reforma Funeriu este însă doar o latură a cleştelui mental. Celălalt apucă conştiinţele prin cărţi de istorie, literatură, filme, care au grijă să minimalizeze până la dispariţie sentimentul nostratic şi cel al demnităţii colective. Nu întâmplător "marile filme"*** care îşi bat joc de noi sunt premiate. Deocamdată, doar în străinătate. În felul acesta, mancurtizezi 20 de milioane cu tot cu alţi 20 de milioane din viitor, etc.. Trebuie să recunoaştem, întreprinderea este temerară, dar fezabilă. Fondul oricum vine pe "reformele" iliesciene, care au adus în mizerie, la propriu, corpul profesoral, dimpreună cu marile valori. Când s-a pus problema regenerării acestui corp social, însuşi primul ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu punea în opoziţie majorarea cu 50% a unor salarii de mizerie cu capacitatea statului de a mai plăti pensiile şi de a face investiţii: "majorarea salariilor profesorilor cu 50% aduce criza economică mondială în România" (HotNews, 10 nov. 2008)... Proiectul slăbirii României nu ar fi putut continua dacă profesorii şi-ar fi câştigat demnitatea materială. Simplu. Desigur, educaţia românilor nu se face doar la şcoală. Pentru aceasta există ONG-uri care au chiar ca obiect de activitate minimalizarea conştiinţei acestui spaţiu. S-a tot scris despre caţavencii de la GDS etc. Cel mai atent analist al acestora fiind Civic Media. Însă nu putem să nu remarcăm astronomicele sume la care au acces cei care administrează lovituri mentalului colectiv românesc şi uşurinţa cu care au liber la instrumentele de reconfigurare ale acestuia. De pildă, tratatul de istorie gestionat de fizicianul Patapievici avea la dispoziţie 7 milioane de euro, ca să spună că românii au fost creştinaţi de bulgari, românii fiind o naţiune recentă: ""La toate acestea se adaugă o enigmă filologică şi istorică de anvergură, care constă în faptul că această ţară, care nu s-a constituit decât foarte recent ca naţiune… a reuşit să îşi făurească o limbă şi o identitate proprie.,,(p.9). Aţi citit bine! Şi nerozia e scrisă sub patronajul preşedintelui României." (Emilia Corbu, 4 iunie 2011). Şi aceasta în trei limbi de circulaţie internaţională: să priceapă toate cancelariile europene că nu avem trecut, deci nu avem legitimitate asupra spaţiului românesc.
Revenind, este vorba de legea educaţiei nr 1 din 2010 care consacră blocajul mental indus prin şcoală. Curricula ineptă, birocratizarea procesului de învăţământ, umilirea materială şi psihologică a profesorilor, confuzia rolurilor dintre elev şi profesor, exacerbarea iredentismului în zonele în care statul român a pierdut de facto controlul asupra sistemului etc. În loc să gestioneze reformele Bologna, iniţiate în 1999, dar aplicate de România printre primele, din 2003-2004, legea lui Funeriu garantează producţia de oameni fără orientare socială, demnitate civică şi naţională. Mai exact, producţia de cetăţeni a României s-a oprit odată cu noua lege a învăţământului. Dacă mai apare unul pe ici pe colo, e un efect neintenţionat. Reforma Funeriu este însă doar o latură a cleştelui mental. Celălalt apucă conştiinţele prin cărţi de istorie, literatură, filme, care au grijă să minimalizeze până la dispariţie sentimentul nostratic şi cel al demnităţii colective. Nu întâmplător "marile filme"*** care îşi bat joc de noi sunt premiate. Deocamdată, doar în străinătate. În felul acesta, mancurtizezi 20 de milioane cu tot cu alţi 20 de milioane din viitor, etc.. Trebuie să recunoaştem, întreprinderea este temerară, dar fezabilă. Fondul oricum vine pe "reformele" iliesciene, care au adus în mizerie, la propriu, corpul profesoral, dimpreună cu marile valori. Când s-a pus problema regenerării acestui corp social, însuşi primul ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu punea în opoziţie majorarea cu 50% a unor salarii de mizerie cu capacitatea statului de a mai plăti pensiile şi de a face investiţii: "majorarea salariilor profesorilor cu 50% aduce criza economică mondială în România" (HotNews, 10 nov. 2008)... Proiectul slăbirii României nu ar fi putut continua dacă profesorii şi-ar fi câştigat demnitatea materială. Simplu. Desigur, educaţia românilor nu se face doar la şcoală. Pentru aceasta există ONG-uri care au chiar ca obiect de activitate minimalizarea conştiinţei acestui spaţiu. S-a tot scris despre caţavencii de la GDS etc. Cel mai atent analist al acestora fiind Civic Media. Însă nu putem să nu remarcăm astronomicele sume la care au acces cei care administrează lovituri mentalului colectiv românesc şi uşurinţa cu care au liber la instrumentele de reconfigurare ale acestuia. De pildă, tratatul de istorie gestionat de fizicianul Patapievici avea la dispoziţie 7 milioane de euro, ca să spună că românii au fost creştinaţi de bulgari, românii fiind o naţiune recentă: ""La toate acestea se adaugă o enigmă filologică şi istorică de anvergură, care constă în faptul că această ţară, care nu s-a constituit decât foarte recent ca naţiune… a reuşit să îşi făurească o limbă şi o identitate proprie.,,(p.9). Aţi citit bine! Şi nerozia e scrisă sub patronajul preşedintelui României." (Emilia Corbu, 4 iunie 2011). Şi aceasta în trei limbi de circulaţie internaţională: să priceapă toate cancelariile europene că nu avem trecut, deci nu avem legitimitate asupra spaţiului românesc.
Pasul al treilea: "consultanţa străină" pentru acces direct la resurse
Ministrul care "se ocupă cu dezvoltarea" - în cazul de faţă cu demantelarea de jure a statului român, a declarat Ziarului Financiar că "cel târziu în decembrie trebuie să fie funcţionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale şi preşedinţii sau guvernatori, cum se vor numi." Măi să fie!? De aia v-a votat poporul român? În fine, discuţia cu poporul e deja desuetă. El nu mai există ca şi categorie politică. Dovada vine în fraza următoare, rostită de acelaşi ministru:
"Dorinţa este ca regiunile administrative înfiinţate să devină partenere direct cu Comisia Europeană. Vor pleca competenţe de la nivelul Guvernului către regiuni, în special competenţe de dezvoltare regională." Textul subliniat precizează limpede că în mintea respectivului ministru conceptul de suveranitate naţională a încetat să mai existe. Este absolut ridicolă lipsa de înţelegere a faptului că orice organism european depinde de echilibrul de putere la nivelul continentului. Regionalizarea va crea culoare de acces directe intereselor puterilor dominante străine în România. Este simplu. Nu trebuie decât cunoştinţe minime de cultură generală şi, e adevărat, istorie. Nu ar fi decât cireaşa de pe tortul privatizărilor cu dedicaţie unor puteri europene ca preţ al "integrării" noastre Europene, şi avem câteva mărturii directe*****. Din punct de vedere economic, pentru cei care se ascund după ridicola "străinii nu vin să ia pământul să-l ducă la ei", le reamintim diferenţa dintre ceea ce se produce pentru propria ţară oriunde în lume (Produs Naţional Brut) şi ceea ce se produce în interiorul ţării pentru altă ţară (Produs Intern Brut). Scopul oricărei economii este bunăstarea ... comunităţilor (PNB), iar acest lucru este fundamentul economiei încă de la Adam Smith. Dezechilibrele dintre statele europene sunt grăitoare din acest punct de vedere.
Dar să revenim la "sursele" cele mai probabile ale proiectului. Pe de o parte, avem preocupările ruseşti ambalate în teza moldovenistă, care tot ies la iveală, prin tot felul de "studii", ultimul apărând chiar zilele acestea ( Moldova.org, 30 ian. 2013). Pe de altă parte, observăm că Germania este preocupată la cel mai înalt nivel de chestiune: "Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale - desemnat de premier să se ocupe de proiectul regionalizării - s-a întâlnit ieri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim, iar tema de discuţie a fost: cum ar putea beneficia România de expertiza Germaniei (stat federal) în materie de regionalizare? " (Ziarul Financiar, 2 feb 2013)
E bine de ştiut: regiunile sunt parte a crizei bugetare spaniole
Iată o sinteză a unui material din The Economist, din 24 nov. 2012, despre transformarea economiei naţionale spaniole într-un mozaic de economii prebendiale (sinecuri la scară regională) şi a fracturării culturii civice prin îndoctrinare şcolară.
Catalonia. Caz tipic de regionalizare iraţionala, in numele unei tradiții inventate (te apucă râsul cu aşa-numitele scrieri, porţi, cruci, bannere cu care e presărat ca într-un poligon auto Harghita-Covasna). "Naţionalismul catalan este resentimentar" si, in consecinta, e inapt sa producă solutii. Mai mult, mult proclamata autonomie financiara are o problema: "La nivelul anului 2007, regiunile au avut o pondere de 38% in cheltuielile publice, în timp ce guvernul central a avut o pondere de 18%, fara pensii si ajutorul de somaj."
"Oponenții [partidelor secesioniste] reclamă apariția generației spălate pe creier, inclusiv prin foarte costisitoarea propagandă [separatistă] din fondurile publice a televiziunii catalane."
Problema banilor Cataloniei nu sunt sumele redistribuite de la guvernul central, ci faptul ca "mașinăriile locale de partid au pus mana pe casele locale de economii - cajas." Asa s-a ajuns, de pildă, să se construiască "aeroporturi fără zboruri, centre culturale fără activităţi culturale, 700 000 de apartamente fără locuitori ..." - fenomen generalizat în Spania.
Mecanismul administrației locale s-a politizat accentuat şi, consecinţă, acesta s-a deprofesionalizat rapid. etc. etc.
În final, baronizarea economiei naţionale
Pare a fi cel mai palpabil rezultat. Baronul local este cel mai bun releu între centrul puterii interesate şi resursa locală. Relativ uşor de satisfăcut, este şi uşor de manipulat. În acelaşi timp, fragmentarea economică slăbeşte iremediabil până la dispariţie orice control "de la centrul" naţional. În plus, eventuala intervenţie de la Bucureşti în previzibilul dezmăţ regional al baronilor ar fi imediat catalogată în presa internaţională şi locală ca injustiţie, un act nedemocratic etc.
Istoria colonialismului britanic în India reprezintă un caz intresant. India nu a fost neapărat bătută militar, cât supusă prin manevrarea ierarhiilor interne, învrăjbirea mogulilor şi a nawabilor între ei. Altfel nu se explică cum câţiva zeci de mii de militari britanici au reuşit să ţină sub control un subcontinent cu 200 de milioane vreme de mai bine de 3 secole (1613-1947), mai întâi alături de olandezi şi francezi, apoi, din a doua parte a sec. al XVIII-lea, doar pentru Anglia. Profiturile East India Company atingeau la mijlocul sec. XIX nivelul a "sute şi mii la sută beneficiu", după cum ne aduce Fernand Braudel mărturia unui politician britanic (Braudel, "Timpul lumii", Meridiane, Bucureşti, 1989, vol II, p.271). Iată textul-mărturisire din Encyclopaedia Britannica: "As British sovereignty spread, new land-revenue devices were soon instituted, which resulted in raising the revenue to finance the consolidation of power in India and the conquest of other regions, breaking up the old system of self-sufficient and self-perpetuating villages and supporting an elite whose self-interests would harmonize with British rule." (Britannica online)
Pentru ce să desfac maşina în loc să schimb şoferul?
În momentul de faţă România este contributor net la UE. Din 2007 până în 2012, România a vărsat la bugetul UE 7 miliarde de euro şi a primit puţin peste 1 miliard de euro (Business24.ro, 30 mai 2012). Aşa numitele "proiecte europene" sunt, de fapt, proiecte româneşti, cu bani româneşti, triate de birocraţia de la Bruxelles. Trebuie să recunoaştem, ruşii nu au reuşit niciodată să prezinte vreun proiect de succes făcut cu bani româneşti ca fiind al lor, în dictatura comunistă. Între timp, relaţiile cu publicul au evoluat, la fel şi politica transnaţională. În aceste condiţii, ceea ce trebuie reconfigurat este relaţia statului român cu UE, nu trimiterea administrării naţionale în necunoscut.
Intrăm astfel în acelaşi tip de reformă ca şi privatizările: am lichidat industriile pe motiv de neperformanţă în loc să reformăm/trimitem în justiţie managementul lor. De data aceasta trimitem în cea mai gravă incertitudine cel mai important vehicol al unui popor prin istorie: statul său, un drept câştigat cu multă sudoare şi sânge. Şi nici măcar nu ştim de ce, dar "totul trebuie făcut până în decembrie."
* România a împrumutat 20 miliarde de euro de la FMI, pe doi ani, conform acordului semnat în martie 2009. Era cel mai mare împrumut luat de România de la FMI. Banii trebuie rambursaţi până în 2015, cu o dobândă de 3,5%. Scopul declarat: reluarea creditării în economia naţională. Dată fiind slăbiciunea structurală a economiei româneşti, măsurile de austeritate impuse şi plata ratelor garantează practic imposibilitatea lipsei de manevră a României în peisajul investiţional intern şi menţinerea economiei într-o stare de mediocritate şi dependenţă. De altfel, Jefrey Franks, recunoştea la doi ani după semnarea acordului, că acesta a fost un eşec (în raport cu scopurile "bune", declarate public): "Este pentru prima dată când un înalt oficial implicat în acest acord admite marele eşec al proiectului de a scoate România din criză." scria Ziarul Financiar din 18 ian 2011, http://www.zf.ro/eveniment/fmi-recunoaste-esecul-programului-de-austeritate-cu-romania-marea-dezamagire-este-ca-economia-nu-si-a-revenit-cum-comentati-7900793/poze/
** titlul exact este: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţilor SRI, conform Fişei parlamentarului Ion Stan, http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=4cabae0a-2ae2-495c-b679-f37dc8c3664f
*** De pildă "După dealuri" (2012, Cristian Mungiu). Vezi Curentul Internaţional, 2 nov. 2012, "Monahismul românesc acuzat de practici necurate şi de crimă", http://curentul.net/2012/11/02/monahismul-romanesc-acuzat-de-practici-necurate-si-de-crima/
**** Interesant este faptul că Ministerul Educaţiei avea banii pentru mărirea salariilor, dar au fost redistribuţi altor ministere. vezi Mediafax, 25 nov. 2008, "FEN: Tăriceeanu dă banii învăţământului ca mită electorală", http://www.mediafax.ro/social/fen-tariceanu-da-banii-invatamantului-ca-mita-electorala-3554576 - veneau alegerile din 2008
*****
ENERGIE
"“Noi am mai facut privatizări, să nu spun sub presiunea, sub influenţa instituţiilor financiare internaţionale, care ne arată că nu au fost deloc avantajoase. Cu toate că se ştie ca statul este cel mai prost administrator, noi am făcut privatizări, dar nu s-au făcut investiţiile promise (…) la gaz, de exemplu, unde avem Gaz de France şi E.ON Gaz, nu s-au fãcut investiţiile promise. Serviciile sunt la fel de proaste ca înainte, când erau la stat, pentru că aceste companii au sacrificat investiţiile şi calitatea serviciilor pentru profituri, şi au obţinut profituri cu două cifre (…) Am înlocuit monopolul de stat cu cel privat (…) Ca o ironie, acest monopol este al unor companii cu capital de stat, Gaz de France, E.ON…“, a spus Dan-Radu Ruşanu la începutul discuţiilor cu delegaţia FMI.", în Cotidianul, 29 ian. 2013, http://www.cotidianul.ro/de-ce-e-lipsit-de-bun-simt-seful-delegatiei-fmi-in-romania-205499/
AFACEREA BECHTEL
"Mircea Geoană este responsabil pentru contractul cu Bechtel, a declarat Radu Berceanu în cadrul emisiunii "Garantat 100%". "În perioada în care s-a semnat contractul cu Bechtel, Mircea Geoană a făcut demersurile necesare, fiind ambasador al SUA în acele timpuri. S-a speculat că acest contract a fost atribuit atât de repede, contract cu o valoare de peste două miliarde de euro, pentru a ne uşura intrarea in NATO", a declarat ministrul Transporturilor.",
Realitatea.net, 2 iunie 2009, "Berceanu: Contractul cu Bechtel a fost semnat pentru ca România să intre mai uşor în NATO", http://www.realitatea.net/berceanu--contractul-cu-bechtel-a-fost-semnat-pentru-ca-romania-sa-intre-mai-usor-in-nato_529687.html
PRIVATIZAREA OMV-PETROM
„La vremea respectivă, privatizarea Petrom reprezenta, conform Guvernului, una din condițiile pentru aderarea la Uniunea Europeană, care nu a cerut însă ca investitorului să i se facă nenumăratele favoruri făcute de stat în numele UE. … Pentru întreg anul trecut [2005], OMV a luat de la Petrom 106 milioane de euro din dividende și 234,4 milioane de euro din vânzarea stațiilor sale din Balcani (178) către Petrom. Practic, austriecii au scos din Petrom, deja, cu mult peste suma cu care au cumpărat-o” - Cotidianul, 20 nov. 2006, "Tainul românesc: am vândut ieftin şi am cumpărat scump", disponibil actualmente la http://www.presa-zilei.ro/stire/5174/tainul-romanesc.html
Ziarul Financiar, 2 feb. 2013, "Reîncepe lupta pentru trasarea regiunilor şi a "capitalelor" acestora", http://www.zf.ro/eveniment/reincepe-lupta-pentru-trasarea-regiunilor-si-a-capitalelor-acestora-10536498
Gândeşte.org, "Revoluţia din Islanda: Aflaţi cum au fost învinşi bancherii participativă", http://gandeste.org/?s=islanda
The economist, 11 dec. 2008, "Greece's riots. They do protest too much", http://www.economist.com/node/12771265
The Economist, 25 mar, 2010, "The crisis in Greece. Sound and fury", http://www.economist.com/node/15772850
HotNews.ro , 10 nov. 2008, "Tăriceanu: majorarea salariilor profesorilor cu 50% aduce criza economică în România", http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5107130-tariceanu-majorarea-salariilor-profesorilor-50-aduce-criza-economica-mondiala-romania.htm
Emilia Corbu, ""România medievală" - un scandal în devenire", http://emilia-corbu.blogspot.ro/2011/06/romania-medievala-un-scandal-in.html
Inpolitics , "Efectul MRU: SRI rânjeşte colţii către putere. Regimul Băsescu a falsificat PIB-ul României în beneficiul FMI", de Bogdan Tiberiu Iacob în einformatii.ro, "Analiza senzaţională a deputatului Ion Stan: Avertisment adresat puterii (2)", 5 martie 2012, http://www.einformatii.ro/stire/Politica/2/23102/analiza-senzationala-a-deputatului-ion-stan:-avertisment-adresat-puterii-%282%29/0/
Cotidianul.ro, Declaraţia politică "Asasinii economici ai României” din februarie 2012
Altă dovadă că Ion Stan a stat în gâtul Guvernului, al SRI, SIE, Traian Băsescu şi chiar PSD,
http://www.cotidianul.ro/alta-dovada-ca-ion-stan-a-stat-in-gatul-guvernului-al-sri-sie-traian-basescu-si-chiar-psd-203991/
Moldova.org , 30 ian. 2013, "Regionalizarea României: câteva considerente cu privire la Moldova [de Vest]/ OPINIE”, autor „Aurelian Lavric - licenţiat în Jurnalism, Ştiinţe Politice; specialist (studii postuniversitare) în Relații Internaționale; magistru în Ştiinţă Politică (Politologie), Management; doctor în Istorie.”, http://externe.moldova.org/news/regionalizarea-romniei-cteva-considerente-cu-privire-la-moldova-de-vest-opinie-235140-rom.html. Vezi şi răspunsul critic din Romanian Global News, Alex Moldova, O cutie de rezonanta a intereselor rusesti, deghizate in moldovenism soft, face pe interesatul de soarta regionalizarii Romaniei",
The Economist, 24 nov. 2012, "Spain and Catalonia, The trials of keeping a country together
Stabilising Spain’s finances without tearing its social fabric apart is being made harder by a new wave of Catalan secessionism",
The Economist, 31 dec. 2011, "The East India Company. The Company that ruled the waves", http://www.economist.com/node/21541753, precizează că, în ansamblu, compania britanică avea la dispoziţie 200000 de militari.
Pentru populaţia Indiei, vezi: EBlanchette.com, "18th Century India. Europe and India to 1760", http://www.eablanchette.com/_supportdocs/History%20Britain%20and%20India/18th_century.htm
Encyclopaedia Britannica's Guide to Black History, "Colonialism, Western ... Conquest of India", http://www.britannica.com/blackhistory/article-25902
Business24.ro, 30 mai 2012, "Cât dă şi cât primeşte România de la Uniunea Europeană?", http://www.business24.ro/fonduri-europene/accesare-fonduri/cat-da-si-cat-primeste-romania-de-la-uniunea-europeana-1513615
LISTA ORIENTATIVĂ A ATRIBUŢIILOR FMI ÎN ROMÂNIA din ultima perioadă
- fixează primul preţ în economie - cel al energiei
- stabileşte regimul proprietăţii, vital în democraţie - ce să se privatizeze
- hotărăşte calitatea vieţii
- are drept de viaţă şi de moarte prin măsuri directe în sistemul sanitar
Ziare.com, 11 mai 2010, "Guvernul ar urma să închidă 200 de spitale în urma discuţiilor cu FMI", http://www.ziare.com/social/spital/guvernul-ar-urma-sa-inchida-200-de-spitale-in-urma-discutiilor-cu-fmi-1014701
- stabileşte inclusiv directorii întreprinderilor
Mediafax, 1 aug. 2011, "Franks: 15 companii de stat vor avea manageri privaţi", http://www.mediafax.ro/economic/franks-15-companii-de-stat-vor-avea-manageri-privati-8552685/
etc. etc.
Pentru o analiză generală a FMI în România, vezi Ilie Şerbănescu, "Pentru FMI, România este o colonie care trebuie exploatată ... ", în Cotidianul, 13 ian. 2013, http://www.cotidianul.ro/ilie-serbanescu-ponta-ca-si-boc-lustruieste-pantofii-fmi-204223/
No comments:
Post a Comment