De ce se face super-laserul de la Măgurele: pentru procesarea deşeurilor nucleare !
ÎN ROMÂNIA ! La 10 km de Bucureşti !
În mod ipocrit, propaganda UEistă descrie instalaţia ca fiind "necesară tratării cancerului" şi ca "sprijin pentru cercetarea din Europa de est", partea cu deşeurile fiind menţionată în treacăt, drept ceva suplimentar.
Bloomberg
World’s Most Powerful Laser Beams to Zap Nuclear Waste / Cele mai puternice raze laser din lume vor prelucra deșeuri nucleare
Uniunea Europeană va cheltui aproximativ 700 de milioane de euro (900 milioane dolari) pentru a construi laserele cele mai puternice din lume, o tehnologie care ar putea distruge deșeurile nucleare și ar putea să ofere noi tratamente pentru cancer.
Proiectul Extreme Light Infrastructure a obținut finanțarea pentru două lasere, care urmează să fie construite în Republica Cehă și România, a declarat într-un interviu telefonic Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru politica regională. Un al treilea centru de cercetare va fi în Ungaria.
Laserele sunt de 10 ori mai puternice decât oricare altele construite vreodată și vor fi suficient de puternice pentru a crea particule subatomice în vid, similar condițiilor care ar fi putut exista la începutul Universului. În cele din urmă, puterea fasciculelor de lumină ar putea fi folosită pentru a deteriora radioactivitatea deșeurilor nucleare în doar câteva secunde și pentru a trata tumorile canceroase, a declarat într-un interviu coordonatorul român al proiectului, Nicolae-Victor Zamfir.
"Nu putem găsi în natură vreun fenomen cu o astfel de putere intensă precum cea care va fi generată cu acest laser", a declarat Zamfir într-un interviu telefonic din România. "Ne așteptăm să vedem primele rezultate ale cercetărilor noastre, în unul sau doi ani de la momentul în care centrul devine operațional."
Centrul de cercetare Măgurele, unde va fi amplasat laserul românesc, va consuma aproximativ 10 megawaţi de energie, suficienţi pentru a alimenta aproximativ 2500 gospodării medii din SUA. Cea mai mare parte va veni de la pompe geotermale instalate la locaţia la care se aşteaptă ca laserul să devină operațional în 2017.
Cel mai mare site
"Acesta este, probabil, unul dintre cele mai mari site-uri din Europa care utilizează energie neconvențională", a spus Zamfir.
Zamfir a spus că şi-au arătat interesul în proiect companii din industria de calculatoare, dar niciuna din sectorul nuclear. "Nu am promovat încă proiectul în mod corespunzător, posibil, de asemenea, pentru că nu am avut încă aprobarea UE."
Cercetarea poate reproduce aceleași principii folosite într-un tip nou de radioterapie a cancerului numită hadronterapie, a spus Zamfir. Ea vizează direct tumorile adânc înrădăcinate, reducându riscul de reapariţie sau de noi tumori.
"Acest tratament există deja, dar necesită acceleratoare scumpe şi mari", a spus Zamfir. "Dacă devine posibil prin folosirea acestui tip de laser, poate fi pus în aplicare la costuri mai mici, pe măsură ce tehnologia avansează și laserele se obțin mai ieftin."
Tehnologia laser ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a reduce timpul necesar deșeurilor nucleare să-și piardă radioactivitatea, de la mii de ani la câteva secunde. Asta ar putea elimina necesitatea construirii de depozite subterane pentru păstrarea securizată a deșeurilor timp de secole.
Nicio soluție
"Va dura aproape 20 de ani până când vom fi în măsură să o facem, dar în acest moment multe țări nu văd nicio soluție în viitorul apropiat", a spus Zamfir.
UE își susţine proiectul în țări est-europene pentru a sprijini știința din țările foste comuniste, unde o tradiție în cercetare nu a împiedicat oamenii de stiinţă să-şi caute posturi mai bine plătite în afara regiunii.
"Speranţa este să creăm un cerc virtuos, având acolo infrastructura care ar atrage, de asemenea, mai multe fonduri și mai multă cercetare," a spus Wheeler.
Orașul Măgurele este casa Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară * al României, întemeiat în 1949 și unul dintre cele mai mari centre de cercetare în fizica nucleară din Europa de Est în timpul epocii comuniste.
Deși cercetare încă se mai face la institut, România îşi pierde specialiştii, deoarece investește doar 0,5 la sută din produsul intern brut în cercetare, comparativ cu o medie europeană de 2 la sută.
Drum vechi
Centrul de cercetare este la mai puțin de 10 de kilometri de Bucureşti, dar călătoria poate dura aproximativ 20 de minute, pe un drum vechi care acum este lărgit.
"Nu există transport public direct din centrul Bucureştiului - trebuie schimbat autobuzul și apoi făcut autostopul cu aceste microbuze private", a spus Zamfir. "Sperăm că lucrurile se vor schimba."
În România, 200 de cercetători vor lucra permanent în cadrul proiectului, cu alţii aproximativ 1.000 care se aşteaptă să viziteze centrul de experimente în fiecare an, odată ce va începe să funcţioneze, spune Zamfir.
UE estimează ca va cheltui 550 milioane de euro în prima fază a proiectului, care se încheie în luna decembrie 2013, a spus Wheeler. Cererile ulterioare din România și Ungaria pentru a doua parte a proiectului ar trebui să crească finanțarea totală a organizației la 700 de milioane de euro, mai mult de 80 la sută din întregul cost al proiectului. Aproximativ 180 de milioane de euro vor proveni din alte surse.
* * *
* În jurul Institutului este plantată o pădure, în formă circulară, probabil pentru a limita contaminarea în cazul unui incident.
"...perche tutto il mondo e d'accordo ! TUTTO IL MONDO !" (3:50)
Ambele guvernări (PDL si USL) au sprijinit proiectul :
Guvernul a introdus în noua listă de 150 de proiecte prioritare pe fonduri europene și laserul de mare capacitate ELI NP – Extreme light infrastructure nuclear physics. Acesta este un proiect major – de 280 milioane de euro, din care 180 de milioane de euro privin de la Uniunea Europeană. În etapa 1 e prevăzută o investiție de 180 milioane de euro, în exercițiul financiar European 2007-2013. Proiectul a fost demarat în anul 2010, însă nu a beneficiat de la început de finanțare europeană. Din mai 2012 urmează să se facă licitațiile pentru achizițiile în proiect, iar finalizarea obiectivului este estimată pentru 30 iunie 2015. Beneficiarul proiectului este Institutul de Fizică Horia Hulubei, de la Măgurele, iar gestionarea absorbției banilor europeni se face de la Organismul Intermediar cercetare, din cadrul Ministerului Educației.
Guvernul a aprobat, in sedinta din 1 iunie, un memorandum prin care cere identificarea de surse de finantare pentru proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) si realocarea de bani europeni de la alte programe europene catre proiectul celui mai mare laser din lume, care urmeaza sa se construiasca la Magurele. Propunerea de finantare va fi inaintata Comisiei Europene, prin Comitetul de Monitorizare, pe data de 7 iunie, anunta Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. In cazul in care Comitetul va aproba aceasta realocare de fonduri, proiectul va fi depus la Comisia Europeana, de unde are nevoie de semnatura finala a comisarului european pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, pentru a fi inceputa construirea laserului.
iunie 2012 (USL)
iunie 2012 (USL)
Un comentariu:
- Observaţie - poate de-aia şi zvonul cu relansarea Canalului Dunăre-Bucureşti, e mai simplu transportul pe apă al deşeurilor.
Aşa fac bulgarii cu deşeurile de la Kozlodui - le transportă pe apă (Dunăre -> Canal Dunăre-Marea Neagră) spre Rusia.
No comments:
Post a Comment