O recunoaşte şi oficina lui Cozmin Guşă (GeoPOL):
Un studiu GeoPOL relevă faptul că românii nu privesc cu optimism proiectul de regionalizare. Majoritatea consideră că procesul este un prim pas spre federalizarea României, că va creşte birocraţia şi cheltuielile şi va stimula fenomenul baronilor locali. "Proiectul regionalizării nu a stârnit solidaritate locală şi patriotism local în provincie, ci un spirit de competiţie privind alcătuirea regiunilor şi desemnarea capitalelor", este concluzia sondajului.
Un studiu GeoPOL relevă faptul că românii nu privesc cu optimism proiectul de regionalizare. Majoritatea consideră că procesul este un prim pas spre federalizarea României, că va creşte birocraţia şi cheltuielile şi va stimula fenomenul baronilor locali. "Proiectul regionalizării nu a stârnit solidaritate locală şi patriotism local în provincie, ci un spirit de competiţie privind alcătuirea regiunilor şi desemnarea capitalelor", este concluzia sondajului.
Potrivit sondajului GeoPOL realizat în perioada 18-25 februarie 2013, 64% dintre români au auzit de proiectul de regionalizare administrativă a României, în timp ce 34,2% nu au auzit de el. Dintre cei familiarizaţi cu ideea regionalizării, 67,4% nu sunt de acord cu desfiinţarea judeţelor, 24,2% sunt de acord, în timp ce 8,4% nu ştiu sau nu răspund.
Majoritatea românilor (53%) consideră că regionalizarea va duce la apariţia unor lideri politici locali foarte puternici. 25,1% nu sunt de acord cu această teză, iar 21,9% nu ştiu sau nu răspund.
Pe de altă parte, românii sunt de părere că regionalizarea va duce la creşterea birocraţiei şi a cheltuielilor publice: 43,9%. La polul opus, 20% cred că va duce la reducerea cheltuielilor şi a birocraţiei, iar alţi 20% consideră că nu se va schimba nimic.
În plus, 79,7% dintre români nu sunt de acord cu crearea unei regiuni care să conţină judeţele cu populaţie majoritar maghiară, doar 14,4% agreând această variantă, in timp ce 5,9% nu ştiu sau nu răspund.
Majoritatea românilor (53%) consideră că regionalizarea va duce la apariţia unor lideri politici locali foarte puternici. 25,1% nu sunt de acord cu această teză, iar 21,9% nu ştiu sau nu răspund.
Pe de altă parte, românii sunt de părere că regionalizarea va duce la creşterea birocraţiei şi a cheltuielilor publice: 43,9%. La polul opus, 20% cred că va duce la reducerea cheltuielilor şi a birocraţiei, iar alţi 20% consideră că nu se va schimba nimic.
În plus, 79,7% dintre români nu sunt de acord cu crearea unei regiuni care să conţină judeţele cu populaţie majoritar maghiară, doar 14,4% agreând această variantă, in timp ce 5,9% nu ştiu sau nu răspund.
Românii vor ca liderii regiunilor administrative să fie aleşi de populaţie (62,7% s-au exprimat în acest sens), 11,3% sunt de părere că aceştia ar trebui aleşi de reprezentanţii autorităţilor locale, iar 8,3% şi-ar dori ca respectivii să fie numiţi de Guvern. Cel mai interesat partid de regionalizare este perceput a fi PSD, (27,6%), urmat de UDMR (23,3%), PDL (9,4%) şi PNL (6,3%).
Sondajul a fost realizat de Geopol în perioada 18-25 februarie 2013 pe un eşantion de 1090 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3% , iar gradul de încredere de 95%.
Neîncredere generalizată faţă de regionalizare
"Cetăţenii se tem că o desfiinţare a judeţelor ar muta dependenţa deja obişnuită de reşedinţa de judeţ într-o dependenţă de o capitală de regiune care ar cumula dezavantajele reşedinţei de judeţ cu cele ale Bucureştiului şi, mai important, cu cele ale unei schimbări prost gestionate. Cu excepţia zonelor locuite compact de minoritatea maghiară, proiectul regionalizării nu a stârnit solidaritate locală şi patriotism local în provincie, ci un spirit de competiţie privind alcătuirea regiunilor şi desemnarea capitalelor, cu toate avantajele aferente", explică o analiză a rezultatelor GeoPOL.
"Faptul că 36% dintre respondenţi cred că „regionalizarea este primul pas spre un stat federal” ne arată că o treime din populaţie este convinsă că există şi alte mize decât cele administrative în spatele întregului proces. De asemenea, 34% dintre subiecţi cred că regionalizarea este primul pas spre autonomia pe criterii etnice. Cele două răspunsuri ne arată importanţa pentru public a componentei etnice a regionalizării şi percepţia întregului proces ca fiind parte dintr-o schemă de schimbare mai profundă a formulei de stat actuale", se mai arată în document.
Nici la întrebările referitoare la aspecte strict pragmatice ale regionalizării demersul nu pare a fi privit cu mai multă încredere de public: Răspunsurile trădează o neîncredere generalizată în capacitatea statului de a administra. Practic, regionalizarea apare ca un proces riscant, care modifică o structură ineficientă dar măcar stabilă, cu una tot ineficientă dar şi instabilă pe deasupra, cu dificultăţi de gestionare a schimbării şi cu repunerea în discuţie a federalizării şi a autonomiei pe criterii etnice.
Neîncredere generalizată faţă de regionalizare
"Cetăţenii se tem că o desfiinţare a judeţelor ar muta dependenţa deja obişnuită de reşedinţa de judeţ într-o dependenţă de o capitală de regiune care ar cumula dezavantajele reşedinţei de judeţ cu cele ale Bucureştiului şi, mai important, cu cele ale unei schimbări prost gestionate. Cu excepţia zonelor locuite compact de minoritatea maghiară, proiectul regionalizării nu a stârnit solidaritate locală şi patriotism local în provincie, ci un spirit de competiţie privind alcătuirea regiunilor şi desemnarea capitalelor, cu toate avantajele aferente", explică o analiză a rezultatelor GeoPOL.
"Faptul că 36% dintre respondenţi cred că „regionalizarea este primul pas spre un stat federal” ne arată că o treime din populaţie este convinsă că există şi alte mize decât cele administrative în spatele întregului proces. De asemenea, 34% dintre subiecţi cred că regionalizarea este primul pas spre autonomia pe criterii etnice. Cele două răspunsuri ne arată importanţa pentru public a componentei etnice a regionalizării şi percepţia întregului proces ca fiind parte dintr-o schemă de schimbare mai profundă a formulei de stat actuale", se mai arată în document.
Nici la întrebările referitoare la aspecte strict pragmatice ale regionalizării demersul nu pare a fi privit cu mai multă încredere de public: Răspunsurile trădează o neîncredere generalizată în capacitatea statului de a administra. Practic, regionalizarea apare ca un proces riscant, care modifică o structură ineficientă dar măcar stabilă, cu una tot ineficientă dar şi instabilă pe deasupra, cu dificultăţi de gestionare a schimbării şi cu repunerea în discuţie a federalizării şi a autonomiei pe criterii etnice.
No comments:
Post a Comment